Primele zile de februarie a noului an au adus cu ele un soi de caldura
ce semana a primavera, speranta unei vieti noi .
Insectele s-au trezit la viata si uite asa am fost deranjat de o ceata de muste, sacaitoare ce isi faceau simtita prezenta printr-un bazait permanent .
Am folosit o metoda veche de a prinde mustele si am pus intr-un borcan foarte putina miere, pentru a atrage insectele bazaitoare .
Acestea au “pus botul” si ceata de muste intra in borcanul capcana, la care pusei degraba capacul .
Dupa hibernarea de iarna, se pare ca insectele bazaitoare, erau “foamea in gat” si imi devorara in scurt timp mierea-ispita, eliberarandu-si piciorusele prinse de hrana vascoasa .
Era insa prea tarziu sa mai fuga din borcanul capcana, ramanandu-le doar bucuria de a bazaii in acest spatiu .
Cata consum de energie, cata voiosie manifestau aceste insecte ce bazaiau in continuu .
Oare de ce ?
Certamente bazaitul lor era un mijloc de comunicare, intre mustele din borcan, pe care eu omul nu il intelegeam .
Poate aveau si ele dreptate sa bazaie suparate .
Le priveam si incercam sa le inteleg, punandu-mi intrebari de sfarsit de sapatamana .
Cu ce drept le luasem eu dreptul la libertate ?
La ce le folosea lor bazaitul ?
Cine le asculta ?
Oare asa intelegeau ele sa isi manifestau dreptul la libertate ?
De ce nu musca, musca ?
Oare acest inceput de februarie, o fost doar o amagire a sperantei de primavara ?
Oare nu sunt si eu o musca, ce asa inteleg sa imi manifest libertatea intr-un borcan ?
Click aici : Mustele votante
